ATENTIE!!! CASELE DE AMANET NU POT INCHEIA CONTRACTE DE IMPRUMUT GARANTATE CU PROPRIETATI IMOBILIARE!!!!

peratiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor a sanctionat mai multe case de amanet din Romania care ofereau consumatorilor posibilitatea de a incheia contracte de imprumut cu garantii imobiliare.

Casa de amanet promova acest tip de imprumuturi prin informatiile publicate pe site-ul propriu si prin publicitatea efectuata la punctul de lucru.

Astfel, s-a dispus incetarea imediata a practicii comerciale incorecte prin eliminarea oricaror informatii privind astfel de imprumuturi, garantate cu imobile, intocmindu se dosar penal.

Sfatuiesc consumatorii sa nu incheie cu casele de amanet contracte de imprumut pe termen scurt cu garantii imobiliare deoarece, conform legii, acesti operatori economici nu au voie sa incheie astfel de contracte .
Costurile unui astfel de contract sunt foarte mari existand riscul pierderii imobilului in cazul in care consumatorul nu poate achita la termen imprumutul si comisionul perceput de operatorul economic.
Daca vi se propun astfel de contracte, va rugam sa sesizati Comisariatul Regional pentru Protectia Consumatorilor din raza teritoriala unde operatorul economic isi desfasoara activitatea, comunicand datele de identificare fiscala ale acestuia.

Atentionez !!! casele de amanet care acorda imprumuturi garantate cu imobile ca opereaza in afara cadrului legal.

ACTUALITATE - BURSA EUROPEANA

BURSA - FLUCTUATII IMPORTANTE


 Acţiunile tranzacţionate la bursele din Europa au fluctuat ieri, după ce preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, a avertizat cu privire la intensificarea riscurilor la adresa redresării economiei zonei euro.
     Acţiunile "UniCredit" SpA, cea mai mare bancă din Italia, s-au apreciat cu 0,5%, la 84 de eurocenţi, iar cele ale "Banco Santander" SA, cea mai mare bancă din Spania, cu 0,5%, la 5,79 euro.
     Acţiunile societăţii financiare belgiene "KBC Groep" NV au urcat cu 5,3%, la 17,43 euro, după apariţia informaţiei potrivit căreia "Banco Santander" SA vrea să preia divizia KBC din Polonia.
     Acţiunile "National Bank of Greece" SA, cea mai mare bancă elenă, au scăzut cu 9,1%, la 3,10 euro, iar cele ale "EFG Eurobank Ergasias" SA, numărul doi în sistemul bancar elen, cu 6,8%, la 1,24 euro. ELSTAT a anunţat că economia Greciei a scăzut cu 7,3% în trimes-trul al doilea din 2011, comparativ cu perioada similară din 2010.
     Acţiunile "Hellenic Telecommunications Organization" SA, cel mai mare operator elen de telefonie, au pierdut 3%, ajungând la 4,17 euro.
     Titlurile "Syngenta" AG, cel mai mare producător mondial de chimicale pentru agricultură, au pierdut 1,6%, afişând un curs de 253,20 franci elveţieni. "Morgan Stanley" recomandă vânzarea de titluri "Syngenta".
     Acţiunile "Renault" SA, al doilea constructor de autoturisme din Franţa, au coborât cu 0,1%, la 25,74 euro. Titlurile "Fiat" SpA, cel mai mare producător auto din Italia, au scăzut cu 0,2%, la 3,98 euro. Acţiunile "Bayerische Motoren Werke" AG (BMW), cel mai mare producător mondial de autoturisme de lux, au consemnat un declin de 1,1%, la 53,41 euro.
     Acţiunile "BHP Billiton" Plc, cea mai mare companie minieră la nivel mondial, au scăzut cu 0,6%, la 2.024 pence. Titlurile societăţii miniere "Rio Tinto" Plc au coborât cu 0,4%, la 3.682 pence. Acţiunile "ThyssenKrupp" AG, cel mai mare producător de oţel din Germania, au coborât cu 0,8%, la 21,70 euro.
     La ora 17.10 (ora României), indicele FTSE 100 al pieţei din Londra a scăzut cu 0,1%, la 5.314,23 puncte, DAX al Bursei din Frankfurt - cu 0,3%, la 5.389,17, CAC 40 al celei din Paris - cu 0,1%, la 3.071,01.
     *  SUA, în scădere
     Acţiunile de pe pieţele americane au coborât ieri, în deschidere, după anunţul privind creşterea numărului solicitărilor de ajutor de şomaj, săptămâna trecută.
     Titlurile "Bank of America" Corp., cea mai mare bancă din SUA, au scăzut cu 2,8%, la 7,27 dolari. Acţiunile "Citigroup" Inc., a treia bancă americană, au coborât cu 2,3%, la 28,30 dolari. Titlurile "Morgan Stanley" s-au depreciat cu 2,8%, la 15,88 dolari.
     Acţiunile "Alcoa" Inc., cel mai mare producător de aluminiu din Statele Unite, au pierdut 0,6%, ajungând la 12,18 dolari.
     La ora 10.03, indicele Standard & Poor"s 500 a scăzut cu 0,6%, la 1.191,37 puncte, Dow Jones Industrial Average - cu 0,3%, la 11.377,50, Nasdaq Composite - cu 0,5%, la 2.536,62.
     *  Oscilaţii în Asia
     Acţiunile de pe pieţele din Asia au fluctuat ieri. Declinul a fost determinat de scăderea numărului locurilor de muncă din Australia (în august), de temerile privind vânzarea unor titluri şi posibila majorare a dobânzilor în China. Ascensiunea a avut la bază speculaţiile potrivit cărora SUA vor lua noi măsuri de stimulare a economiei.
     Acţiunile "Samsung Electronics" Co., producător sud-coreean de electronice, pentru care America este a doua piaţă de desfacere, au urcat cu 3,2%, la 798.000 woni.
     Titlurile "Hyundai Mobis", furnizor de componente auto care obţine 62% din vânzări în afara Coreei de Sud, au câştigat 2,8%, afişând un preţ de 334.000 de woni. Acţiunile HTC Corp., producător taiwanez de telefoane inteligente, au consemnat un avans de 3,4%, la 783 dolari taiwanezi. Compania a lansat o plângere împotriva rivalului american "Apple" Inc., cu privire la unele patente cumpărate de la "Google" Inc.
     Acţiunile "Woori Investment & Securities" Co., societate sud-coreeană de brokeraj, au pierdut 15%, ajungând la 11.100 woni. "Woori Investment" ar putea vinde acţiuni ca să obţină 500 de miliarde woni anul acesta, anunţă Newstomato, citând surse anonime. Oficialii companiei au declarat că iau în calcul mai multe modalităţi de majorare a capitalului.
     Acţiunile "Belle International Holdings" Ltd., distribuitor chinez de încălţăminte de damă, au coborât cu 8,5% pe piaţa din Hong Kong, la 14,88 dolari HK. Compania a anunţat că managerii săi, printre care directorul executiv Sheng Baijiao, vor să vândă acţiuni.
     Titlurile "Industrial & Commercial Bank of China" Ltd., cea mai mare bancă din China, s-au depreciat cu 1%, la 4,99 dolari HK.
     Titlurile "Commonwealth Bank of Australia" au scăzut cu 0,6%, la 47,22 dolari australieni.
     Acţiunile "Fanuc" Corp., producător nipon de roboţi industriali, au coborât cu 3,4%, la 11.610 yeni.
     Indicele Kospi al Bursei din Seul a crescut cu 0,7%, la 1.846,64 puncte, S&P/ASX 200 al pieţei din Sydney - cu 0,1%, la 4.188, Hang Seng al celei din Hong Kong a scăzut cu 0,7%, la 19.912,80. 

REPERE ISTORICE ALE RĂDĂUŢENLOR

Teritoriul de astăzi al orașului Rădăuți, cât și imprejurimile sale, au fost locuite încă din timpurile preistorice. ^{[necesită citare]} Se crede că oamenii au venit la vale de pe dealurile din estul depresiunii, după retragerea apelor și asanarea mlaștinilor. Pădurile necuprinse ofereau omului preistoric vânat, iar apele, mai ales cele din regiunea Ochiurilor, erau bogate în pește. În vadul Suceviței, lângă fostul sat Vadul Vlădicii, au fost descoperite primele unelte, primele urme ale locuirii pe aceste meleaguri.
Tradițiile locale vorbesc despre voievodul Radomir, de la care și-ar avea numele său: Radomirovți, prescurtat Radovți, de unde Rădăuți. O altă variantă ar fi și aceea după care numele Rădăuți ar veni de la latinul Rothacenum, unde romanii, după cucerirea Daciei, ar fi întemeiat aici o puternică și organizată colonie; sau cea de a treia variantă: Rădăuți provine de la "satul bucuriei" sau "satul sfatului" = rada (vezi slavul și polonezul rada). ^{[necesită citare]}
O altă legendă, întâlnită în depresiunea Rădăuților, evocă existența unei anumite Uța și a fiului ei Radu (Radul Uței).
După întemeierea Principatului Moldovei, istoria așezării este marcată de voievodul Bogdan I care alege, din punct de vedere strategic, ca inimă a rezistenței sale, Valea Sucevei, unde se aflau "satele lui Radomir". Începând din 1359, venind vremuri mai liniștite, voievodul Bogdan I a început înfrumusețarea orașului Rădăuți. În locul unei bisericuțe de lemn, el a clădit Biserica Domnească (Bogdana) cu prispă mitropolitană în interiorul altarului.
Progresele înregistrate în toate ramurile economiei au creat condiții favorabile și pentru dezvoltarea artei. Au fost durate, în această perioadă, monumente trainice din piatră, care înlocuiau pe cele anterioare, din lemn.
Prima atestare documentară a localității apare în 1392, într-un uric, împreună cu satul Olovăț (Volovăț), dar existența localității se pare a fi mai veche, în aceste locuri descoperindu-se vestigii vechi de aproximativ 5000 de ani care fac parte din cultura Cucuteni. Denumirea sa provine, după spusele unor istorici, de la numele proprietarului său Radomir, după alții denumirea ar veni de la cuvântul latin Rottacenum, dat de ostașii garnizoanei romane din Siret. Sub influența slavă denumirea latină se transformă în Rădăuți. În timp, localitatea a avut evoluții ascendente și descendente, în funcție de evenimentele istorice.
Evoluția localității a fost influențată în mare parte de condițiile climaterice^{[necesită citare]}: localizarea într-o zonă mlăștinoasă împreună cu nivelul ridicat al precipitațiilor care duceau la inundarea frecventă a vechii vetre a satului și iernile foarte reci (în timpul iernii au fost înregistrate temperaturi de -35 grade Celsius), situații care au stopat dezvoltarea sa.
Factorii social-economici care au influențat negativ dezvoltarea localității au fost ridicarea mănăstirii din Rădăuți la statutul de reședință episcopală în 1402, lucru ce a încetinit evoluția spre treapta superioară de dezvoltare, trecerea de la sat la târg, și localizarea în apropierea Curții Domnești și a Ocolului Bădeuți, ceea ce a eclipsat rolul administrativ al Rădăuțiului. Astfel, în anul 1774, Rădăuțiul număra doar 140 de fumuri cu 132 de familii, din care doar 58 erau țărani liberi.
Prima evoluție importantă și începerea urbanizării a apărut abia după trecerea sub administrație austriacă, aceasta încurajând imigrarea în număr destul de ridicat a coloniștilor. Noua administrație asanează fosta mlaștină din actuala zonă centrală, conducând astfel la dezvoltarea acesteia, aici formându-se viitorul nucleu central, cu funcțiuni administrativ-comerciale. Prin anii '20 ai secolului al XIX-lea, în arhivele administrației austriece sunt menționate primele nume de străzi. De exemplu: Ambrosiusgasse - după numele inginerului Hermann Ambrosius (azi str. Hurmuzachi); Neubauergasse (azi str. Cuza Vodă); Zeiselgasse (azi str. Iraclie Porumbescu); Floriangasse; Kirchengasse (azi str. Ștefan cel Mare); Ringplatz (azi Piața Unirii); Fratautzergasse (numită apoi Regina Maria, iar azi str. 1 Mai); Woitinellergasse (numită apoi str. Principele Carol, iar azi str. Putnei); Wolowetzergasse (azi str. Volovățului).
Orașul începe să se transforme dintr-un târg tipic moldovenesc într-un oraș cu o configurație și imagine urbană diferită de tipicul moldovenesc al zonei, fapt ce îl va face pe Nicolae Iorga să afirme: "Rădăuții dau cu adevărat icoana unui târg galițian" ^{[necesită citare]}.
Odată cu migrația populației de etnie germană și evreiască (în majoritatea lor foști soldați din armata austro-ungară) a început dezvoltarea sectorului micilor meșteșugari și comercianți; primul negustor evreu din oraș ce și-a înființat prăvălia în anul 1796 se numea Iossel Reichnenberg. ^[2]
Odată cu trecerea sub administrația austro-ungară datorită medicilor militari germani a început dezvoltarea sectorului sanitar, datorită consultațiilor pe care aceștia le dădeau inclusiv populației civile, la început doar pentru etnicii germani apoi și pentru restul populației.
În timpul primului război mondial, orașul este ocupat și reocupat de părțile beligerante, ducând la distrugerea acestuia într-o proporție destul de ridicată.

Stema oraşului în perioada interbelică

Catedrala din Rădăuţi.

Dezvoltarea orașului a avut o evoluție necontrolată în prima parte a existenței sale, primul început de urbanizare apare abia în secolul XVIII în zona centrală prin parcelările făcute de austrieci, iar partea nordică, care a fost arealul locuit de români s-a dezvoltat ca țesut de tip rural, cu străzi întortocheate, majoritatea păstrându-se și astăzi. O perioadă de timp orașul a fost împărțit intre cele două comunități, cea română și cea germană, cu două administrații separate.
Limita orașului în partea sa sudică era limita proprietății Mănăstirii Bogdana. Abia după al doilea război mondial au fost dezvoltate parcelări, până în perioada anilor '60-'70 când s-a trecut la urbanizare accentuată, prin construirea cartierelor de tip dormitor din fostul manej al hergheliei, astăzi cartierul Călărași sau strada Manejului. În perioada anilor '70-'80, orașul a fost sistematizat în partea sudică prin construcția cartierului "Hipodrom", peste fostele grajduri ale hergheliei. La începutul anilor '80 s-a dat startul sistematizării în zona actuală a cartierului Obor, a cartierului de locuințe Mihai Viteazu și au avut loc intervenții majore în zona centrală, prin construcția locuințelor colective de pe strada Putnei și a Magazinului General.
La data de 15 decembrie 1994, în clădirea Primăriei, orașul Rădăuți a fost proclamat municipiu. În prezent, o placă memorială din marmură amplasată pe clădirea Primăriei atestă acest eveniment istoric local.

[modificare] Rădăuți - prima necropolă a Moldovei

În cadrul Bisericii Mănăstirii din municipiul Rădăuți sunt îngropați primii 5 domni ai Moldovei. De menționat ar fi și o interesantă piatră funerară din exteriorul biserii ce aparține unui oficial austriac, decedat la începutul secolului XIX.

Statuia ecvestră a lui Bogdan I şi Mănăstirea Bogdana.

Prin trecerea la stadiul de târg, localitatea a căpătat rolul de centru economic regional, rol datorat în mare parte târgului săptămânal ce mijlocea schimbul de produse dintre producătorii din zona nordică a Țării Moldovei și cei din partea sudică, funcțiune care se menține și în zilele de astăzi, prin târgul din fiecare vineri.
În dezvoltarea economică a orașului, baza au reprezentat-o atelierele manufacturiere, crescătoria de cai și târgul săptămânal. În 1789 este construită prima fabrică de bere, apoi rafinăria de spirt, precum și fabrica de lichior. Produsele fabricii erau de foarte bună calitate, ele fiind premiate în 1908 la Paris. Pentru a sublinia cât de importantă era fabrica, trebuie menționat faptul că trenul care circula pe relația Dornești - Rădăuți avea oprire în dreptul fabricii, în locul numit de localnici "La Plop". În 1835, în Rădăuți exista o fabrică de hârtie deținută de cernăuțeanul Johann Eckert. Pentru că orașul se află în apropierea zonei forestiere, existau numeroase gatere, precum și o fabrică de ferăstraie "Bucovina" (1908).
Prelucrare cerealeÎn Rădăuți au fost construite unele dintre cele mai vechi mori din Bucovina: moara lui A. Schlassmann (1866), moara lui Berl (1867), moara situată pe pârâul Temnic (înființată la sfârșitul secolului al XIX-lea), moara lui Reuberger (construită în anul 1900) și moara înființată de Adolf Leon. ^[3]
Chiar dacă, de-a lungul timpului, pe întreg teritoriul municipiului au fost construite diferite ateliere și fabrici se poate vorbi, tradițional, de trei zone cu un caracter industrial pronunțat:
- Zona Industrială 1 în care de-a lungul timpului au funcționat Fabrica de Bere și Spirt, Fabrica de Hârtie, IPL-ul etc. Aceasta este amplasată pe Calea Cernăuțiului, Str. Papetăriei - Zona Industrială 2 în care funcționează și astăzi o fabrică de mobilă, una de textile și una de scule. Acestea sunt amplasate de-a lungul străzii Volovățului Zona Industrială 3 constituită pe noua platformă industrială a orașului care este amplasată pe strada Austriei. Pe această platformă funcționează mai multe fabrici din industria lemnului care țin de două grupuri internaționale: Egger și Schweighofer.

[modificare] Industria lemnului

În domeniul industriei lemnului au funcționat următoarele fabrici: BErl Teiner (înființată la sfârșitul secolului al XIX-lea), Centrul de prelucrare a lemnului ”Bucovina” (înființat în 1902 de către cea mai mare firmă din acest domeniu din Austria, Balan&Comp). De asemenea, au mai fost înființate fabrica de hârtie a lui Johan Ekert (înființată în 1838 și care a rezistat doar câțiva ani), precum și fabrica de chibrituri Kreindler&Fischer (deschisă în 1868). ^[4]

[modificare] Industria alcoolului

Fabrica de bere din Rădăuți a fost înființată prin subvenția Administrației Domeniale din Rădăuți. În anul 1870, Ministerul Agriculturii a arendat fabrica unui oarecare negustor de băuturi Koffler pentru ca apoi, în 1881, să fie încredințată lui Mechel Rudich. Ulterior, ministerul a vândut fabrica în 1890 Fondului Bisericesc din Bucovina, care o vinde la rândul său în anul 1897 lui Mechel Rudich, acesta devenind, astfel, primul proprietar al acestei fabrici. ^[5] Din anul 1860, pe lângă fabrica de bere este înființată și o distilerie.
La finalul celui de-al doilea război mondial utilajele fabricii de bere Rădăuți au fost confiscate drept compensație de război de către armata rusă. Totuși acest fapt nu a dus la pierderea tradiției, fabrica fiind reînființată. În anii '70 ai secolului al XX-lea, utilajele fabricii de bere au fost mutate la Suceava în cadrul unei filiale a fabricii rădăuțene. După Revoluție, secția de la Suceava a devenit persoană juridică independentă, sub numele de Bermas.
Tradiția producerii berii în Rădăuți s-a oprit doar pentru scurt timp. Astfel, în 1992, a fost înființată la Rădăuți Fabrica de bere de casă Buturuga.
 Industria construcțiilor civileÎn secolul al XIX-lea funcționau la Rădăuți două fabrici de cărămizi și anume cea a lui Leontievici David și cărămidăria-furnal construită de Engster Philip. ^[6]

 Sistemul bancar din Rădăuți
Fiind o localitate importantă și cu un potențial economic ridicat, mai multe instituții de credit cu capital străin și-au deschis sucursale și agenții la Rădăuți. Printre acestea sunt de menționat următoarele: Bukowinaer Sparkasse (Casa de Economii a Bucovinei) (1874) și Radautzer Spaar-und-Vorschugsverein (Casa de Economii și Împrumuturi Rădăuți) (1875). Ulterior, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, ca urmare a dezvoltării economice a orașului, au fost înființate și o serie de instituții de credit cu caracter local: Radautzer Armenofonde (Fondul Săracilor), Radautzer Credit Fur Handel und Gewerbe (Creditul Rădăuțean pentru Comerț și Meserii), Comerziellen Creditanstalt im Radautz (Creditul Comercial Rădăuți), Escomte und Sparrsverein fur Handel und Industrie im Radautz (Asociația de Scont și Economii pentru Comerț și Industrie Rădăuți), Cumulativwen Waisenmetes in Radautz (Casa de Ajutor a Orfanilor de pe lângă Judecătoria de Ocol Rădăuți), Spaar und Darlehenskassenvereines fur die Cristens de Gerichbezirkes Radautz (Societatea Casei de Economii și Împrumuturi pentru Creștinii Ocolului Judecătoresc Rădăuți) (1904) și Sparkasseder Stadtgemeinde (Casa de Economii a Orașului Rădăuți) (1908). ^[7]

Municipiul Rădăuți are o suprafață de 3.230 ha din care 1.075 ha intravilan. Este al treilea oraș ca mărime din județ, ocupând 14% din acesta.
Relieful
Relieful ușor ondulat care apare în nordul municipiului se datorează prezenței grindurilor și a micilor depresiuni dintre ele, care în trecut erau ocupate de heleștee. Toate aceste forme de relief sunt constituite din pietrișuri, nisipuri și argile - roci friabile, caracteristice depunerilor fluviale.

 Clima

Clima este temperat-continentală cu influențe baltice. Sectorul predominant de influență climatică este continental, cu frecvența crivățilui iarna. Pe teritoriul municipiului Rădăuți se fac resimțite influențele climatice scandinavo-baltice, cu circulația maselor de aer polare în perioada de iarnă.
Temperatura medie anuală oscilează între 6 °C și 8 °C, cu temperatura maximă de 32 °C în luna iulie și temperatura minimă de - 25 °C în luna Ianuarie. Cantitățile de precipitații sunt de 650 - 750 mm/m2. Recordul de 1.237 mm/m3 a fost înregistrat în 1955. Minima absolut, -34,20C, a fost înregistrată în 1996.

 Hidrografia

Zona municipiului Rădăuți este bogată în ape subterane și de suprafață, vatra municipiului Rădăuți fiind situată în câmpia dintre râul Suceava și râul Sucevița. Teritoriul din jurul municipiului este drenat de râul Suceava (în partea de nord-est - est), râul Sucevița (în partea de sud) și pârâul Horodnic (în nord) care se deversează în râul Suceava. Amplasat pe o fostă zonă mlăștinoasă (care se păstrează încă în Zona Protejată Ochiuri și în zona extravilană dinspre Frătăuții Vechi) municipiul este traversat de mai multe pâraie. Deși există tentația considerării Topliței drept pârâu principal (deoarece acesta trece prin centrul localității), debitul cel mai mare este înregistrat de Pozen (care trece prin nordul localității). Pâraie importante sunt și Bahneanul și Temnicul (nord-est, est).
Este de menționat că în zona centrală (pe care este amplasat Parcul Dendrologic Central) exista în secolul XVIII un iaz mănăstiresc. De asemenea în proximitatea fabricii de bere și spirt existau iazuri importante alimentate de Pozen. În momentul de față singurul iaz piscicol care merită menționat este amplasat în extravilanul localității după Zona Protejată Ochiuri.

Vegetația

Vegetația se caracterizează prin puternica transformare antropică a vegetației naturale. Municipiul Rădăuți prezintă o vegetație intrazonală de luncă, formată dintr-o asociație de plante hidrofile lemnoase (salcie, plop, arin) și ierboase (rogoz, pipirig, piciorul cocoșului, coada calului, izmă). În sud-estul municipiului crește laleaua pestriță, iar spre vest, dincolo de zonele joase ale depresiunii, apar pădurile cu floră și faună specifice. Aici predomină pădurea de conifere, alcătuită din molid, brad, pin, zâmbru, lariță și mesteacănul.
.Populație
Evoluția populației la recensăminte:

Rădăuții sunt al treilea oraș din județ ca mărime a populației (conform INSSE), după Suceava (115.183 locuitori) și Fălticeni (31.605 locuitori). În municipiul Rădăuți trăiește aproximativ 9% din totalul populației urbane a județului.
Municipiul Rădăuți și satele din jurul său funcționează ca o zonă metropolitană, regiunea de influență a orașului are un număr de aproximativ 135.000 de oameni, ceea ce reprezintă cam 19% din populația totală a județului și se întinde pe o suprafață de 1.190 km², ceea ce reprezintă 14% din suprafața totală a județului cu o densitate de aproximativ 118 persoane/km². Ea este limitată în partea estică de comuna Dornești, spre vest de satul Nisipitu și granița cu Ucraina, spre nord de granița cu Ucraina, iar spre sud de orașul Solca. Populația orașului este de 29.774 locuitori, reprezentând 22% din populația din zona de influență. Restul de 105.226 locuitori trăiesc în mediul rural în 30 de comune și sate.
În Rădăuți a existat o numeroasă populație evreiască. În anul 1880 existau 11.162 locuitori evrei, reprezentând 30.9% din populația orașului ^[8].
În 1888 comunitatea evreiască număra 523 de familii, care dispuneau de un templu și șase școli oficiale. În 1914, populația evreiască ajunsese la 6.000 de persoane. La începutul lunii octombrie 1941, autoritățile pronaziste au ordonat ca toți evreii să părăsească orașul în 2 zile ^[9].
În perioada interbelică trei etnii dominau populația orașului în proporții aproape egale (în jur de 30%): românii, germanii și evreii. Existența unui procent de aproape 70% de vorbitori nativi de germană (dacă luăm în calcul populația evreiască) i-a adus localității renumele de cel mai german oraș al Bucovinei.

Educație

Vocația de centru regional a orașului a început să apară încă din perioada medievală, aici funcționând o școală mănăstirească, unde au fost redactate manuscrise de valoare, utilizate de în Țaria Românească și Moldova. Începând cu anul 1759 importanța școlii se reduce în favoarea celei de la Putna devenită "Academie Domnească" și recunoscută oficial ca școală înaltă. Odată cu începutul anului 1747 prin dispoziția domnitorului Ion Ghica Vodă este înființată prima școală. Dezvoltarea rolului de centru educațional a început în anul 1774 când se înființează școala pentru clasele sărace ale societății.
În perioada interbelică, au funcționat în orașul Rădăuți Liceul Romano-Catolic German (1921-1929), Școala Industrială de Ucenici (1923-1953), Liceul Industrial de Fete (~1929-1948), Gimnaziul Industrial de Băiețí (1941-1948), Școala de Arte și Meserii (1924- 1930) și probabil o Școală de Metalurgie. ^[10] După Al Doilea Război Mondial au funcționat Școala Tehnică de Cooperație, Școala Tehnică Zootehnică, Școala Profesională Zootehnică și Școala Silvică. ^[11] Între 1948-1955 a funcționat la Rădăuți și o Școală Medie Tehnică Financiară-Mixtă.
În momentul de față în Rădăuți există 6 școli generale și 3 licee: Colegiul Național ”Eudoxiu Hurmuzachi” (fost Obergymnasium vom Radautz, înființat în 1872), Colegiul Tehnic Rădăuți înființat în 1905(fost Privatmandchen Lyzeum, fost Liceu Orășănesc de Fete, denumit Elisabeta Doamna din 1936) și Colegiul Agricol ”Andronic Motrescu” (fostă Școală Agronomică înființată de Andronic Motrescu în 1897).

Obiective turistice

• Mănăstirea Bogdana - ctitorită de către voievodul Bogdan I al Moldovei (1359-1365), întemeietorul statului feudal moldovean și având și rolul de necropolă domnească (SV-II-A-a-05603)
• Catedrala ortodoxă "Pogorârea Sf. Duh" - monument istoric construit în perioada 1927-1961 (SV-II-m-B-05627)
• Biserica romano-catolică din Rădăuți - monument istoric construit în perioada 1823-1826 (SV-II-m-B-05621)
• Biserica greco-catolică din Rădăuți - construită în 1935 pentru credincioșii greco-catolici ucraineni
• Biserica lipovenească din Rădăuți - construită în 1900 pentru credincioșii ruși staroveri
• Templul Evreiesc din Rădăuți - monument istoric construit în 1883 (SV-II-m-B-05599)
• Muzeul de Etnografie "Samuil și Eugenia Ioneț" din Rădăuți
• Atelierul de ceramică Colibaba
• Grădina Zoologică din Rădăuți
• Herghelia Rădăuți și Hipodromul
• Gara Rădăuți - monument istoric construit în 1889 (SV-II-m-B-05607)
• Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial (SV-IV-m-B-05712)
• Bustul lui Eudoxiu Hurmuzachi (SV-II-m-B-05713)

Obiective istorice și turistice din împrejurimi

• Mănăstirea Sucevița (1582), monument UNESCO
• Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț (1500-1502), ctitorie a lui Ștefan cel Mare
• Mănăstirea Putna (1469)
• Biserica de lemn din Putna (1353), cea mai veche biserică de lemn din Europa, ctitorie a lui Dragoș Vodă în satul Volovăț, mutată de Ștefan cel Mare în Putna
• Biserica Sfânta Treime din Siret (1352)
• Chilia lui Daniil Sihastrul
• Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Arbore (1502), ctitorie a hatmanului Luca Arbore, monument UNESCO
• Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca (1612-1622), ctitorie a lui Tomșa Vodă
• Rezervația Naturală "Ochiuri"
• Muzeul Furman din Dornești
• Muzeul sătesc Toader Hrib din Arbore
• Complexul muzeal de la Marginea

Personalități

• Avigdor Arikha (n. 1929 - 2010) - pictor și grafician
• Berti Barbera (n. 1972) - cântăreț
• Alexandru Bodnar (n. 1990) - atlet, tir cu arcul
• Lucian Bozu - campion național la skandenberg
• Zvika Buchenspanner (n.) - regizor
• Obuf Cătălin Ovidiu Buhăianu (n. 1973) - politician
• Radu Cernăuțan (n. 1981) - membru al formației Crush
• Andrei Chipreanov (n. 1987) - campion național și vicecampion mondial la skandenberg
• Florin Colibaba - ceramist
• Marcel Colibaba (1956-2009) - ceramist
• Constantin Curelar (n. 1953) - jucător de hochei
• Gabriel Daliș (n. 1978) - poet, jurnalist
• Daniil Sihastrul (n. începutul secolului al XV-lea, într-un sat din apropierea Rădăuților - d. 1496, Voroneț)
• Lorin Fortuna (n. 1948) - politician
• Dan-Bogdan Hanu (n. 1962) - scriitor
• Iacov Putneanul (1719-1778) - mitropolit al Moldovei
• Cip Ieșan (n. 1967) - publicist, scriitor, umorist
• Andrei Iulian (n. 1982) - jucător de handbal
• Silvia Kaposztai (1953-2011) - multiplă campioană europeană la tir
• Sf. Ierarh Leontie (n. începutul secolului al XIV-lea, în Rădăuți)
• Mizzi Locker (n. 1917) - cântăreață și profesoară de operă în Israel
• Pavel Lucescu (n. 1965) - jurnalist, politolog
• George Ovidiu Marciuc (n. 1959) - pictor
• Benedict Menkeș (1904-1987) - medic și biolog
• Lucia Olaru Nenati (n. 1949) - poet, prozator, publicist, muzeograf
• Dan Pagis (1930-1986) - poet
• Lothar Rădăceanu (1895-1955) - jurnalist, lingvist și politician
• Ștefan Rusu (n. 1956) - campion olimpic la lupte greco-romane
• Ion T. Tarnavschi (1904-1989) - botanist
• Mihai Tatulici (n. 1948) - jurnalist, scriitor, director de programe la Realitatea TV
• Lucian Dan Teodorovici (n. 1975) - prozator, scenarist
• Anne Tognaq (n. 3 septembrie 1967) - pictoriță
• Matei Vișniec (n. 1956) - poet, dramaturg

Personalități care au trăit în Rădăuți

• Norman Manea (n. 1936) - autor
• Felicia Bădăliță-Țigănescu (1910-2003) - prima planoristă din România
• Vasile Țigănescu (1898-1971) - prozator bucovinean
• Vasile Niculescu (1891-1981) - pilotul Marii Uniri
• I.G. Sbiera (1836-1916) - autor român, profesor la Universitatea Franz Ferdinand din Cernăuți
• Ernst Rudolf Neubauer (1828-1890) - profesorul de istorie al lui Mihai Eminescu în Cernăuți, primul director al Colegiului Național ”Eudoxiu Hurmuzachi”
• Emil Loteanu (1936-2003) - actor, regizor, scenarist, poet și scriitor român
• Traian Brăileanu (1882-1947) - sociolog de renume mondial
• Ion Nistor (1876–1962) - istoric și om politic român
• Gheorghe Flondor (1892-1976) - rezident regal al Bucovinei, deputat și senator de Rădăuți
• Cornelia Dumitrescu (n. 1946) - inventatoarea ciorbei rădăuțene
• Andronic Motrescu - profesor
• Eugen Botezat (1871–1964) - zoolog
• Gheorghe Grigorovici (1871–1950) - om politic român
• Mihai Pitei - prefect al județului Rădăuți
• Oreste Renney - prefect al județului Rădăuți
• Ilie Vișan - prefect al județului Rădăuți
• Dimitrie Vatamaniuc (n. 1920) - academician român
• Constantin Hrehor (n. 1953) - poet român
• Iulian Vesper (1908-1986) - poet, eseist, traducător și autor de romane din Bucovina
• Constantin Ruscior (1911-1992) - fizician român
• Petre-Virgil Herțanu (n. 1940) - autor român
• Radu Negură (1910-1992) - pictor român
• Vasile Andru (n. 1942) - prozator, eseist, jurnalist și teoretician
• Ana Maria Georgescu - artist
• Elan Schwartzenberg (n. 1967) - om de afaceri

• 

  Strada Ștefan cel Mare din Rădăuți
• 

  Târgul olarilor în centrul orașului Rădăuți
• 

  Sediul Primăriei din Rădăuți, clădire monument istoric
• 

  Sediul Primăriei din Rădăuți, clădire monument istoric
• 

  Gara Rădăuţi, clădire monument istoric
• 

  Gara Rădăuţi, clădire monument istoric
• 

  Sediul BCR din Rădăuți, clădire monument istoric
• 

  Statuia ecvestră a lui Bogdan I, Monumentul eroilor din primul război mondial și Mănăstirea Bogdana
• 

  Statuia ecvestră a lui Bogdan I
• 

  Statuia ecvestră a lui Bogdan I
• 

  Cimitirul soldaților români căzuți în primul război mondial
• 

  Biserica Sf. Dumitru din Rădăuţi, fosta biserică evanghelică (1862)

Istoria rezervei nationale de aur in Romania

De la infiintarea Bancii Nationale a Romaniei, in 1880, rezervele de aur au fluctuat in functie de evenimente istorice - razboaie si decizii politice - dar si de ciclurile de crestere economica. Romania avea mai putin de 15 tone de aur in rezerva Bancii Nationale la sfarsitul secolului al XIX-lea, imediat dupa infiintarea institutiei. A atins insa recordul istoric in 1940, cand detinea aproape 140 de tone din metalul pretios si ocupa locul 12 in lume.

BNR avea in 1940 mai mult aur in rezerva decat bancile centrale din Italia, Australia, Grecia, Brazilia sau Norvegia si usor mai putin decat Japonia, reiese din datele World Gold Council.
Un important punct de inflexiune este perioada 1915-1920, cand Romania a predat Rusiei tezaurul. Astfel, BNR avea mai putin de 2 tone de aur in 1920, insa rezerva a revenit in urmatorii cinci ani pentru a ajunge la aproape 73 de tone in 1925, de la 64,1 tone in 1915, cu un an inainte de semnarea decretului de predare a Tezaurului.
Dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial urmeaza o perioada de trei decenii in care datele privind rezerva de aur a BNR lipsesc din statisticile World Gold Council.  Raportarile reapar insa din 1973, la scurt timp dupa ce Romania a devenit membru al Fondului Monetar International. Statul avea atunci rezerve de aur de 71 de tone, care au crescut constant pana in 1985, cand au ajuns la 119 tone.
Rezerva s-a injumatatit insa in 1987, la 48 de tone, si a continuat sa scada in 1988, la 45 de tone, dupa decizia lui Nicoale Ceausescu de a vinde aur pentru a rambursa datoria de stat, informeaza Mediafax.
Spre sfarsitul lui 1989, BNR a cumparat aproximativ 20 de tone, rezerva revenind la 68 de tone.  Dupa 1989, rezerva de aur a Romaniei a crescut constant pana in 1999, fiind mentinuta de BNR la 103-105 tone din 2000 pana in prezent.
In luna iulie a acestui, rezerva de aur a BNR era de 103,7 tone, in valoare de 3,767 miliarde euro, reprezentand circa 10% din rezervele internationale totale.
Romania se plaseaza pe pozitia a 33-a in lume dupa cantitatea de aur din rezerva.